Ce stim despre cafea...?

Originara din Abisinia, aclimatizata in Arabia, Africa tropicala, Brazilia, cafeaua a fost introdusa si consumata in Franta sub Ludovic al XIV-lea.

Principalii constituenti cunoscuti (in cafeaua verde) (Variabili dupa plante si dupa terenurile de cultura):
Protide (8-14%) continand majoritatea aminoacizilor; lipide (12-14%); glucide (6%); minerale (4-5%), magneziu, potasiu, acid fosforic.
Oligoelemente: mangan (1.30-3.20 mg la 100g materie uscata), cupru (1-3 mg), zinc (0.2-0.7), rubidiu (4mg), fluor, iod.
Vitamine: PP (16-26 mg).
Alcaloizi: cafeina (0.7-3%), trigonelina.
Substante aromatice, numai in cafeaua prajita, grupate sub numele de cafeol (acizi: capric, oleic, linoleic, palmitic), circa 0.05%.
Prajirea produce, de asemenea, un element toxic complex: cafeotoxina (0.07%).

In cafeaua preparata ca bautura nu regasim lipide, iar protidele si glucidele sunt prezente numai ca urme. Vitamina PP si oligoelementele, cafeina (110 mg la 100 cm3) sunt principalii componenti. In cafea cunoastem peste 600 de compusi.

Proprietati:
- tonic al sistemului nervos si cardiac.
- inlesneste munca intelectuala si activitatea musculara.
- creste frecventa si amplitudinea miscarilor respiratorii
- euforizant
- diuretic
- valoare alimentara, practic vorbind nula.
Favorizeaza digestia prin actiunea peristaltismului gastrointestinal.

In doze exagerate, duce la confuzia ideilor, incoerenta musculara, la tulburarea simturilor, la agitatie (betie cafica). Cafeotoxina provoaca in cele din urma o actiune depresiva asupra sistemului nervos central si asupra centrilor nervosi (Perrot). Numai fierberea cafelei permite sa se elimine acest toxic.

Indicatii:
Oboseala musculara si intelectuala

Mod de folosire:
Infuzie de praf de cafea.
Cafeina in terapeutica.



1. Cafeina, omolog superior al teofilinei si al teobrominei, a fost studiata in 1823 de Dumas si Pelletier si sintetizata in 1863. In cafeaua verde, cafeina se gaseste in stare libera si in parte asociata cu acidul cofic. Prajirea care necesita in jur de 200-220 grade C, distruge o parte importanta din cofeina, volatila la 200 grade C. Prin prajire protidele din cafeaua verde sporesc cu circa 2%., mineralele marcheaza o usoara crestere, in timp ce procentajul glucidelor scade la circa 0.4%.

2. Cafeaua - ca si ceaiul - au fost multa vreme contraindicate persoanelor care aveau prea mult acid uric. Or, metilxantinele pe care le contin nu pot fi transformate in acid uric.